ianuarie 2021 – Nașteri cu Suflet

Cum-ne-pregatim-corpul-pentru-nastere-II

Cum ne pregătim corpul pentru naștere? (II)

Bun, știm care este problema dar ce soluții avem?

1. RE-LA-XA-RE – nu am suficiente cuvinte să descriu cât este de importantă, mai ales în sarcină

2. Exerciții fizice specifice

1. Relaxarea

Fiecare din noi suntem diferiți și răspundem diferit la stimuli. Fă ceea ce știi că îți dă ȚIE o stare de pace interioară:

Sunt recomandări generale dar ia din listă ceea ce și se potrivește și oferă-ți cât mai mult timp făcând ceea ce te liniștește. Chiar și dacă ai zi plină la lucru, ia-ți câte o pauză de câteva minute pe care să ți le dedici doar ție.

Paradoxal, să știm să ne relaxăm necesită multă muncă. Ne-am obișnuit să fim în stare de tensiune, cu adrenalina curgându-ne prin vene, este starea noastră firească. Închide telefonul, lasă televizorul, și conectează-te cu tine, facând ceea ce te liniștește… sau nefăcând nimic.

Pe măsură ce se apropie momentul nașterii, petrece tot mai mult timp în relaxare.

Dacă te pregătești pentru o naștere naturală, gasești pe internet exerciții de respirație specifice pentru travaliu, sau poți merge la cursuri prenatale ca să înveți metode de relaxare pentru travaliu.

2. Exercițiile fizice specifice

Mușchiul psoas este foarte greu de adresat prin exerciții fizice obișnuite deoarece este un mușchi intern. În yoga, pilates etc există anumite mișcări sau poziții pentru eliberarea psoas-ului dar părerile sunt împărțite cu privire la eficacitatea lor în sensul că se pare că ar avea doar efecte minime. Rămâne un subiect deschis, care merită studiat.

În experiența mea ca educator Spinning Babies și ca doula (însoțitoare la naștere), exercițiul Side-lying Release din Spinning Babies (cel din poză) mi-a oferit cele mai mari și mai frumoase surprize. Este de mare folos atât în sarcină dar mai ales la naștere, atunci când bebelușul este angajat deja în pelvis dar travaliul stagnează (la 4-5 cm dilatație).

Cea mai incredibilă experiență a fost la o naștere la care am participat ca doula și unde dilatația stagna la 4 cm de muuulte ore deși contracțiile erau intense și lungi. Indiferent ce mișcări făcea graviduța, colul rămânea încăpățânat la 4 centimetri. Am făcut împreună cu ea Side-lying Release pe fiecare parte și, o jumătate de oră mai târziu, a ajuns la dilatație maximă și a născut.

Este important ca exercițiul să fie făcut corect și să existe aliniamentul ideal între urechi-umeri-șolduri. Ca să fii sigură că îl execuți corect, poți participa la un curs de Spinning Babies (găsești detalii despre următoarele cursuri pe pagina de Facebook Nașteri cu Suflet) sau îți poți cumpăra/downloada DVD-ul ”Parent Class” cu Gail Tully, creatoarea Spinning Babies: https://spinningbabies.com/shop/?oprid=10582&ref=14042

Recent m-am confruntat cu dureri în șoldul stâng (perioadă stresantă, lipsă acută de mișcare) și tot cu Side-lying Release m-am ”dres”. La fel și soțul meu, cu discopatie lombară, scapă de durerile de spate tot cu Side-lyine Release. Atunci când le face.

Indiferent ce metode ai aplica pentru detensionarea sau elasticizarea mușchiului psoas, nu uita că cea mai bună metodă e prevenția: evitarea stresului și a vieții sedentare.

Să aveți o sarcini ușoară și nașteri minunate!

Cum ne pregătim corpul pentru naștere? (I)

Haide să vorbim un pic despre un mușchi foarte important în corp și care este cu atât mai important în timpul sarcinii și nașterii: mușchiul psoas.

Înainte să trecem la detalii, câte ceva despre viața de secol XXI.

Ne-am obișnuit să considerăm că este absolut firesc ca, în sarcină, să ne inunde tot felul de neplăceri și de dureri, de la grețuri matinale la picioare umflate, de la dureri de spate la aciditate gastrică.

Deși unele sunt determinate hormonal și, ca atare, greu de evitat, altele țin de alegerile noastre din viața de zi cu zi. Asta înseamnă că, făcând mici ajustări în obișnuințele zilnice, putem să ameliorăm din ele.

Stilul de viață contemporan presupune că:

Am trecut la un stil de viață:

Toate astea afectează structurile corpului și cu atât mai mult în sarcină, unde oricum corpul suferă schimbări mari de-a lungul celor aproximativ 40 de săptămâni de sarcină. Așa că multe femei se plâng în special de dureri de spate, în zona lombară, pe măsură ce crește burtica.

”Incriminat” este un mușchi foarte important din corp, pe care taoiștii îl numeau ”mușchiul sufletului”. Este MUȘCHIUL PSOAS. Îi datorăm postura bipedă și faptul că ne putem deplasa.

Comparativ cu ceilalți mușchi, are localizarea cea mai profundă din corp: pornește din zona toracică, traversează pelvisul și se atașează de femur.

Faptul că:

Este implicat inclusiv în:

Pe lângă ligamentele uterine, relaxarea sau contractarea acestui mușchi dictează și spațiul de care dispune bebelușul când este în burtică, deci implicit poziția lui. Nu degeaba unii bebelușii stau ”de-a-ndoaselea” .

O caracteristică importantă a mușchiului psoas este faptul că are un răspuns imediat și evident la starea noastră interioară: dacă suntem stresați/stresate, el stă contractat.

Este un răspuns chimic la hormonii de stress (adrenalină, noradrenalină, cortizol) pe care îl avem ca mecanism de supraviețuire în natură, la fel ca toate mamiferele. Ce face un animal când este în pericol? Se oprește (își încetinește funcțiile pentru a nu fi descoperit de prădător) sau fuge (își contractă mușchii pentru a depune efort mare pe termen scurt).

Suplețea lui este dictată de stilul nostru de viață; de exemplu dacă stăm mult jos, sau în poziții deficitare, el va sta contractat, nu va avea elasticitatea obișnuită.

Să ne gândim cam ce se întâmplă cu acest mușchi la o femeie însărcinată, care are o muncă stresantă de birou?

Pe măsură ce crește burtica, încep să apară tot mai multe neplăceri și dureri:

Din fericire există soluții simple, eficiente, la îndemână, pe care orice gravidă le poate practica:

1. relaxare
2. mișcări/exerciții fizice pentru suplețea mușchiului psoas

Soluții concrete pentru relaxarea mușchiului psoas în articolul următor.

2021, iată-mă

Știu că se obișnuiește, la început de an, să își facă fiecare planul pe anul ce urmează.

În ultimii doi-trei ani, mai în glumă, mai în serios, am făcut și eu asta. Nu a ieșit NIMIC din ce mi-am propus (chiar sunt curioasă dacă i-au ieșit cuiva planurile anul trecut). Ca stil merg mult pe spontaneitate/simțăminte de moment/inspirație/go-with-the-flow… nu e neapărat cea mai productivă abordare, cel puțin la mine nu este, dar mi se potrivește.

Cursul de yoga teacher vreau să-l fac de mulți ani. Am fost sportivă cea mai mare parte din viața mea: handbal de performanță (absolventă de liceu sportiv), apoi alpinism/escaladă (sunt din Brașov), ciclism, rollerskating/iceskating, fitness, hiking etc.

De când cu copiii, am pierdut contactul cu exercițiile fizice, cu practica zilnică, cu dietele reechilibrante, cu TOT ce ținea de mișcare/meditație/iar mișcare. Cu ceva timp în urmă am schimbat încă un prefix (am împlinit 43 de ani acum 3 zile) dar nu mă văd oprindu-mă.

Când naști de trei ori în patru ani și alăptezi șapte ani în continuu, nu mai rămâne loc de aproape nimic altceva în afară de duty-duty-duty, în fiecare zi. Dar ce te faci când focul nu se ostoiește?

Mereu cu câte un copil la sân, am participat la fondarea unui ONG alături niște oameni minunați, adevărați prieteni (Asociația NaturNatal), am început să țin cursuri de alăptare, puericultură, postpartum, întâlniri cu gravide sau proaspete mame. De la primul test pozitiv de sarcină practic nu mă mai pot opri.

Am făcut cursuri peste cursuri și fiecare moment liber din ultimii opt ani l-am petrecut citind, cercetând, învățând. Cu bebe de o lună în wrap am mers la workshop-uri în Uk și Olanda și am făcut cursuri de:

apoi

am învățat online marketing (cât de cât)
am învățat antreprenoriat pe propria piele (cu rezultate dezastruoase, aș spune – deocamdată!)
am învățat cum să accesez fonduri nerambursabile
ne-am mutat de 7 ori într-un an și jumătate cu copiii după noi iar acum 6 luni am trecut de la un apartament de 120 mp la oraș cu o căsuță de 50 mp la sat (și de la un pisic de apartament la o curte plină cu 10 câini și 2 pisici)
am închis spațiul Nașteri cu Suflet și am trecut online – mega fail deocamdată
am înființat un afterschool pe principii Waldorf și l-am falimentat în 2 luni
am învățat și am trecut cu bine un examen de educatoare la grădiniță (asta îmi este profesia momentan) și iubesc experiența de până acum

Ca studii, am terminat Istorie-Arheologie. Nicio treabă cu ce fac acum.

Nu-mi dădusem seama cât sunt de multe până să îmi anunț familia că am decis să îmi urmez un alt vis vechi: să devin yoga teacher.

Abia atunci am realizat că, de fapt, de opt ani nu fac nimic altceva decât să îmi investesc fiecare moment în a crește, a învăța, a mă perfecționa în ceea ce fac. Dar cu fiecare an care trece, mă simt mai nepregătită decât oricând: după fiecare colț mă mai așteaptă câte ceva, câte o revelație nouă, o nouă chemare. Și mă simt ca un câine în lanț, nevoită să fac totul pe jumătate sau cu încetinitorul… dar sigur este ceva de învățat de aici!

La început de 2021 mă apuc din nou de cursuri, de învățat pe rupte, de dat examene, asta într-un an în care am de dat o licență (școala de asistenți medicali), de dat un examen greu (Lamaze), de scos din faliment o firmă afectată de perioada Covid (Nașteri cu Suflet). Alte proiecte (IBCLC, La Leche League) sunt, deocamdată, pe pauză.

A, între timp am început și un proiect cu Edmond, partenerul meu: Luna – Povești cu Suflet (îl găsiți pe YouTube aici: http://bit.ly/39emLtU ). Îl văd proiect pe termen lung, să sperăm că vom avea conjuncturi favorabile să îi dăm continuitate.

Și totuși visul e vis. Întâi îl trăiești și abia apoi îți dai seama dacă îl poți duce până la capăt, dacă ți se potrivește, dacă realitatea seamănă cu ceea ce ai visat. Pe scurt: până nu merg pe calea asta legată de yoga nu am de unde să știu dacă să fiu yoga teacher este pentru mine sau nu. Cale de întoarcere oricum nu mai este.

Am emoții dar abia aștept. Deocamdată învâț zilnic, ore în șir. Cam până în martie cred că va fi perioadă de învățate și de exersare super intensă, de revenire la o formă fizică acceptabilă apoi vedem ce se mai arată… the sky is the limit.

❤️❤️❤️